Una din frazele mele preferate...
Barbatul care te trateaza ca pe o printesa...a fost crescut de o regina...
Toata alinarea, gingasia, intelegerea, iubirea si aprecierea din partea sotului meu o datorez soacrei mele , care a reusit sa il invete cum sa respecte si sa aprecieze o femeie/doamna
Confesiuni de soţie
Re: Confesiuni de soţie
Felicitari Maryland cu o asa soacra.....nu zic ca a mea soacra nu a avut contributie la educatia lui,dar al meu sot mai mult sa autoeducat singur,,,el mereu zice: ceea ce nu imi place la alti nu am sa fac asa ceva niciodata si mereu ma starui sa invat din gresalele altora ca eu la rindul meu sa nu le mai repet si uite ca intradevar e asa....
Re: Confesiuni de soţie
sunt si eu de acord cu Nika...al meu la fel a primit o educatie buna,dar cel mai mult a invatat singur din greselile altora...
- marcelushka
- Posts: 700
- Joined: 15 Jun 2010, 23:00
- Location: Chisinau
Re: Confesiuni de soţie
Doamne.... nu am cuvinte, intradevar asa este maryLand, ma bucur pentru tine si cu aceiasi caldura pot spune si eu de viitoarea mea mamica, deacord ca daca mama intelege ce inseamna sa fii femee, cum sa iti respecti si ridici sotul, intr-o familie sanatoasa copii cresc frumos.maryLand wrote:Una din frazele mele preferate...
Barbatul care te trateaza ca pe o printesa...a fost crescut de o regina...
Toata alinarea, gingasia, intelegerea, iubirea si aprecierea din partea sotului meu o datorez soacrei mele , care a reusit sa il invete cum sa respecte si sa aprecieze o femeie/doamna
Fetelor, frumoasa tema, pentru ca suntem femeei, avem nevoie de confesiuni, de cineva care sa ne asculte, sa ne inteleaga....
Doamne de parca am atitea sa spun......vreau doar sa zic ca 90 la suta in ceea ce tine viata de familie e in miinile noastre, pentru mine a fost foarte placut cind mamica mea soacra mia zis, de cind sunte-ti impreuna, el a devenit altul, e mult mai afectuos, o cuprinde cind mergem in vizita, nu mai zic de laude si complimente.
Da eu il ador la nebunie asa cum este, ne iubim si suntem gata sa devenim mai buni unul pentru altul.
Parerea mea e ca tre sa existe foarte multa discutie in cuplu, noi suntem prieteni, eu ii marturisesc tot, si el mie, ne sfatuim, ne ajutam, e foarte important cind la baza familiei e o relatie sanatoasa, fara minciuni si cu incredere totala.
aaaaaa, am inceput sa scriu, deja nu ma pot opri, uneori simt ca il iubesc atit de mult,,,, acum il astept sa revina acasa, nu ne-am vazut o saptamina dar de parca a trecut....
Va doresc o noapte placuta si cel mai important e sa va simti-ti femeei cu adevarat, iubite, rasfatate, respectate si cu adevarat protejate, iar in minutele noastre sunt toate armele, tot ca sa devenim fericite, asta doar atunci cind esti gata sa oferi celui mai drag om de linga tine totul... cine daca nu ei merita iubiti, asteptati, alinati si de ce nu uneori rasfatati....
Va pup cu drag scumpelor.....
Re: Confesiuni de soţie
off... fetelor... va citesc si ma regasesc in fiecare cuvintel...
dar la mine este putin altfel. dupa nunta nu am avut timp sa duc dorul pregatirilor de nunta, sa plutesc in aer... imediat dupa luna de miere am aflat ca sunt insarcinata... si s-a inceput o alta epopee.. policlinica, analize peste analize, spitale, etc etc... si plus la toate.. serviciul.. mai am o saptamina de munca, si ies in concediu... numar zilele...
dar la mine este putin altfel. dupa nunta nu am avut timp sa duc dorul pregatirilor de nunta, sa plutesc in aer... imediat dupa luna de miere am aflat ca sunt insarcinata... si s-a inceput o alta epopee.. policlinica, analize peste analize, spitale, etc etc... si plus la toate.. serviciul.. mai am o saptamina de munca, si ies in concediu... numar zilele...
Re: Confesiuni de soţie
Perla chiar azi ma gindeam la tine...zic..mireasa asta va munci pina in ultima zi? ...mai ai un pic...sanatate si sarcina cita mai usoara in continuare
- tancha_ru86
- Posts: 1240
- Joined: 13 Jan 2012, 00:00
- Location: Londra
Re: Confesiuni de soţie
ma regasesc in cuvintele tale maryland. sotul meu a primit o educatie foarte buna de la mamica lui, poate a fost cam severa, insa si sotul zice ca e mai bine asa. apoi sotul s-a autoeducat singur, de la 15 ani e plecat la studii in Romania. Dar ce a primit de la mama lui e sfant si autoeducatia de mai tarziu e cladita pe fundamentul trainic pus de mama lui. Nu contest deloc rolul mamei lui si legaturii apropiate ce o are, insa cateodata sunt un pic geloasa si stiu ca nu trebuie sa fiu. Cu ajutorul vostru si va multumesc pentru aceasta tema, realizez ca sunt uneori nedreapta cu mama lui, sunt nedreapta doar in gandurile mele, pentru ca in fata n-am putut sa-i reprosez niciodata ceva, e prea blanda ca sa-i pot zice eu ceva de rau.
Acum cand ne auzim pe skype sau cand mergem in vizita ea intodeauna il certa si ii da sfaturi ca sa ma respecte si sa fie cat mai bun cu mine ca zice ea sunt nora ideala. Poate o fi asa cum zice ea, insa am si eu esirile si nervii mei pe care le cunosc ce-i mai apropiati, parintii mei, fratele si cativa prieteni apropiati. probabil toata lumea are cateodata sau mai des nervi pe care si-i descarca pe cineva, eu insa nu pot sa-i descarc pe sotul meu. E unica persoana cred in fata careia imi pot controla nervii si este mare lucru sa detii self-controlul.
Self-controlul de fapt e si secretul unui om de succes, iar eu invat acest lucru de la sot. Nu sunt sotia ideala, dar nici nu cred ca trebuie sa fiu atata timp cat sotul ma iubeste asa cum sunt si atata timp cat ii ofer mici placeri culinare, afective si atata timp cat ne simtim liberi si noi insine in prezenta celuilalt. Daca nu m-as simti eu insami in prezenta sotului meu cred ca as prefera sa ne despartim chiar daca l-as iubi, pentru ca m-as simti ca o pasare intr-o colivie de aur.
Deci, dragelor, iubitiva asa cum sunteti si nu incercati sa-i schimbati sau sa va schimbati.
P.S. Ador tema asta pentru ca eu simt lipsa unei prietene de confesiune, ele sunt departe de mine, iar sa comunici pe telefon sau internet nu-i acelasi lucru.
Acum cand ne auzim pe skype sau cand mergem in vizita ea intodeauna il certa si ii da sfaturi ca sa ma respecte si sa fie cat mai bun cu mine ca zice ea sunt nora ideala. Poate o fi asa cum zice ea, insa am si eu esirile si nervii mei pe care le cunosc ce-i mai apropiati, parintii mei, fratele si cativa prieteni apropiati. probabil toata lumea are cateodata sau mai des nervi pe care si-i descarca pe cineva, eu insa nu pot sa-i descarc pe sotul meu. E unica persoana cred in fata careia imi pot controla nervii si este mare lucru sa detii self-controlul.
Self-controlul de fapt e si secretul unui om de succes, iar eu invat acest lucru de la sot. Nu sunt sotia ideala, dar nici nu cred ca trebuie sa fiu atata timp cat sotul ma iubeste asa cum sunt si atata timp cat ii ofer mici placeri culinare, afective si atata timp cat ne simtim liberi si noi insine in prezenta celuilalt. Daca nu m-as simti eu insami in prezenta sotului meu cred ca as prefera sa ne despartim chiar daca l-as iubi, pentru ca m-as simti ca o pasare intr-o colivie de aur.
Deci, dragelor, iubitiva asa cum sunteti si nu incercati sa-i schimbati sau sa va schimbati.
P.S. Ador tema asta pentru ca eu simt lipsa unei prietene de confesiune, ele sunt departe de mine, iar sa comunici pe telefon sau internet nu-i acelasi lucru.
Ma droghez de 7 ani http://jurnaldesotie.blogspot.com/
Re: Confesiuni de soţie
mmmmm ce interesanta e tema ,si ce mult asa vrea sa fie si la mine un pic din povestile voastre nu am soacra ideala ,de 3 aproape 4 ani inca imi incurca numele ,nu ma intreba niciodata ce fac parintii mei si multe altele ,dar inchid ochii si merg mai departe ,de educatia sotului pe cand traia in romania era ideala ,dar de cand e pe alte meleaguri sa schimbat radical of of nici gunoil nu il duce fara sa ii zic eu ,si ma trezesc la 5 ca sai aduc aminte ,poate port si eu o parte din vina ,dar viata asta are asa multe fețe ca nici nu stii la care sa te uiti la dreapta sau la stanga ,of am scris numai nebunele cel mai tare mie dor de ale mele meleaguri dragi ...